Dieta A-Z

Iod

Cantitatea totala de iod aflata in organismul uman este de 20-30 mg, din care cea 30% este depozitata in glanda tiroida. Iodul este antiaterosclerotic, hipotensor, antitoxic, depu-rativ, antisenescent, activator in buna functionare a glandei tiroide si a sistemului nervos,

ca si a diferitelor reactii metabolice, in producerea de energie si in procesul de crestere, in stimularea activitatii carotenului etc. Acest mineral este indicat, in principal, in buna functionare a glandei tiroide, dar si in afectiuni cum ar fi: reumatism, imbatranire prematura, infectii tiroidiene, hipercolesterolemie si ateroscleroza, hipertensiune arteriala, obezitate, tulburari circulatorii, tuberculoza si alte afectiuni pulmonare, rahitism, limfatism, bronsita, scrofuloza, gusa endemica, in cretinism si in diferite dermatoze, deteriorarea parului, unghiilor si dintilor, apatie si oboseala etc. Fiind unul dintre elementele constitutive ale glandei tiroide, insuficienta lui in alimentatie provoaca cretinism si gusa endemica. Deosebit de sensibili la deficitul de iod sunt copiii de varsta scolara, carenta respectiva afectandu-i si pe copiii nascuti din mame subiodate in perioada de sarcina. Pentru adulti, necesarul zilnic de iod este de 100-130 meg, dupa unii autori acest necesar putand ajunge pana la 300 mcg/zi sau chiar mai mult. In perioada maternitatii, necesarul zilnic de iod este apreciat la 125-150 mcg. Trebuie notat ca varza cruda, consumata in exces, poate determina un deficit de iod, afectand astfel producerea de hormoni de catre glanda tiroida. Excesul de iod nu se intalneste in alimentatia obisnuita.